Rondeluri

Rondelul dragostei devotate

 

Ce gură dulce şi isteaţă

Ma  cucerit în astă seară

Sunt sărutat des de dimineaţă

Zile-ntregi …, zile de vară

Şi rost a căpătat a mea viaţă

Ce gură dulce şi isteaţă

Ma  cucerit în astă seară

Nu-mi închipui o altă viaţă

Să mă trezesc zi de zi

Să ştiu că nu te pot iubi,

Ar fi o povară ci nu o viată

Fără guriţa ta dulce şi isteaţă…!

 

Rondelul amorului

 

De ce de tine îmi este dor?

Când soarele apune,

Când mii de stele ard în zbor

Fără un scop anume!

De ce nu pot nimic să-ţi spun?

Şi nici măcar, că te ador

De ce de tine îmi este dor?

Când soarele apune,

Şi înaripat e gândul meu, încât eu zbor…

Când dulce îmi zâmbeşti,

Şi dulce-mi spui că mă iubeşti

Încât sunt copleşit de un fior

De ce de tine îmi este dor…?

 

Rondelul cerului înamorat

 

De ce plouă ne-ncetat?

De ce-i trist cerul?

Din nou luna a urcat

Şi stelele au cucerit imensul.

Nu-l mai înaripează versul

Şi-a devenit c-am disperat

De ce plouă ne-ncetat?

De ce-i trist cerul?

O stea a decedat

Şi gol a devenit pentru el universul

Nu-l mai încântă atât mult imensul,

De ce a decedat…?!!!

Şi plouă, plouă ne-ncetat .

 

Oraşule cu străzi albastre

 

Oraşule cu străzi albastre

Eşti plin de ură şi iubire!

Ce blând se iubesc florile în glastre

Şi câtă răutate în a omenirii privire!

Privesc ne-ncetat cu uimire,

Misterul florilor din glastre,

Oraşule cu străzi albastre

Eşti plin de ură şi iubire!

De ce-s haine gândurile noastre?

Ce nu putem noi a iubi!!!?

Sau e mai simplu ca indiferenţi sa fim?

Mă miră florile din glastre!

Oraşule cu străzi albastre.

 

Rondelul dragostei dintâi

 

Ce miros de primăvară

Este-n roua dimineţii

E ca pentru prima oară

Puritatea - izvorului vieţii,

E ca culmea blândeţii

La un sfârşit de seară

Ce miros de primăvară

Este-n roua dimineţii.

O picătură dintr-o comoară

O lacrimă şi un suspin

Ai fost superbă-un dulce venin…

Dezamăgit sunt pentru prima oara…

Şi a rămas, doar un miros de primăvară.